Coboară încet, Stea din Stele,
Precum un fulg, în visele mele,
Noaptea Albastră, să n-o alungi,
C-o linişte fugară, să mă atingi.
Prin Nopţile Albastre şi fără de somn,
O Stea din cer, zâmbeşte, unui somon,
Prin apa dulce, somnul să-l alunge,
Luna lin coboară, pe val, îl atinge.
Frumoasă Stea, aripi fluturând în vânt,
Eşti de-o viaţă călătoare, pe acest pământ,
Venit-ai fost, pe aici, c-un dor, şi-un rost,
Stea din Stele! Ce luminată-ai fost ?
Coboară-n noapte, pe faţa mea,
Din viaţă, alungă-mi, tristeţea,
Mă uit la tine, nu spun, niciun cuvânt,
M-ai trimis ca sol, pe acest pământ!
O Stea călătoare, Prin Nopţile Albastre,
În amurg de vară, prin vieţile noastre,
O floare trimisă, nici ziua, nu-i stinsă,
Şi-n noapte veghează, pe cer îi aprinsă!
Stea din Stele, vis de măgurele,
M-ai aprins să fiu, Una din ele,
Steaua Stelelor, mă onorează,
Cu prezenţa ei, fiinţa-mi luminează!
Autor Suzi Mirea
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu