Nici somnul nu-l mai ştiu, de parcă m-am logodit cu
nesomnia,
Şi zac de parcă boala toată asupra-mi şi-a trimis mânia.
O, dacă-aş fi ştiut, iubite, că am să te mai văd cândva,
Aş fi murit de fericire şi-aş fi-nviat sub gura ta!
(o mie si una de nopti)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu