CERCUL

Totu-i moale ca de gumă –

Pasul ierburilor înspumă

Şi ştârneşte-arome grele

Încurcându-se-n inele

Largi, de iederi date-n floare

Ce se-ntind legănătoare.

Murmur ameţit de harpe.

Iată-o veselă femeie,

Joacă ochii verzi de şarpe,

Mişcă-n palme curcubeie,

Muşcă sânii în taftale

Şi-i răzbesc afară goi;

Pe genunchii amândoi

Saltă licăr de pocale.

Trupu-i unduie-n senin

Ca un abur bun de vin

Care-n dans porni să nască

O făptură muierească.

Glasu-i, gâlgâit suav

Şi nostalgic, des se rupe

Ca un plâns de vin bolnav

Răsucindu-se din cupe.

Îi tresaltă-n pana genei

Noaptea aţâţaţă-a lenei.

Nicolae Labiş